Verse1:] Şi dacă tu ai putea vorbi câte cuvinte-n silabe de strigăt ar încăpea în auzul nostru rulat amestecat în fire de timp netrăit un timp povestit după plac? [Chorus:] Câte vocale ca i am jeli în urlet de mamă de-am fi ne-surzi, ne-orbiţi, de viaţă am fi şi nu surogat? În care zări am privi fluvii de sânge-ntrupat în lacrimi sărat şi uscat, uscat precum pomul murit în picioare cioplit în piroane? [Outro:] Cuvintele noastre-ar muri dacă tu ai putea vorbi.
