[Intro – Soft piano, distant ambient sounds] Doamne, doar viață atât îți mai cer, Îngerul nopții se înalță la cer. [Chorus] (gentle, floating) Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. [Verse 1] Timpul trece și viața se scurge, Toamna vine și ploaia mă plânge. Lumea tace, iar eu sunt străin, Caut lumina în cerul senin. [Chorus] Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. [Verse 2] Dor, dor, sufletul plânge-n secret, Inima ține doar un regret. Șoapte se-aud din trecutul uitat, Stelele plâng peste cerul pictat. [Chorus] Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. [Bridge more emotional, slightly building] Oglinda vieții reflectă doar nori, Inima bate prin veșnice ploi. Zbor, zbor, aripi de ceară se frâng, Jos e tăcere, sus îngerii plâng. [Verse 3 quiet again] Amintiri cad peste timpul pierdut, Tot ce-am iubit devine trecut. Zbor, zbor, noaptea e plină de dor, Josul e frig, sus luminile mor. [Chorus] (final, expanded emotionally) Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. Zbor, zbor sus la cer, Josul pare doar un mister. [Outro whispered, fading out with ambient echo] Cuvinte șoptite către cer înălțat, Sufletul meu e un vis spulberat... Zbor, zbor, vântul mă poartă ușor, Jos e uitare, sus e al meu dor...
