[Verse 1] Și vine o zi... în care te oprești și privești în jur... și-ți dai seama că totul... s-a risipit ca fumul în vânt... oamenii pe care i-ai iubit au plecat... promisiunile făcute cândva, cu sufletul arzând, s-au stins în tă-cere... [Chorus] Of, inimă obosită Câte lacrimi ai dus... Ai iubit fără teamă Cu un dor nesupus... Of, viață trecută Ca un vis prea amar... Of iubire pierdută Totul a fost in zadar [Verse 2 ] Vine-o noapte fără stele Și mă strigă pe nume... Dar nu mai răspunde nimeni Din ce-am fost eu pe lume... Unde-s anii, unde-i focul Ce ardea fără frâu? S-au dus toate ca un cântec Spulberat în pustiu... [Chorus] Of, inimă obosită Câte doruri ai strâns... Strigi în lume și ți-e golul Singurul care ți-a răspuns... Of, viață risipită Ca un fum în amurg... Nu mai știu cine-am fost eu Nici încotro să mai apuc... [Verse 3] Am vorbit cu tăcerea Și mi-a spus că-i târziu... Ce-am fost odinioară Nu mai sunt... nu mai știu... Pașii mei fără urmă Se întorc înapoi... Dar nu mai e nimeni acolo Nici măcar eu... din noi... [Chorus] Of, inimă obosită Câte lacrimi ai dus... Ai iubit fără teamă Cu un dor nesupus... Of, viață trecută Ca un vis prea amar... Of iubire pierdută Totul a fost in zadar [Outro] Și rămân doar pașii-n noapte... și un dor fără glas... lumea merge mai departe... eu... am rămas...


