Urzeli

[Intro - Intimate and Delicate] [Solo melancholic cello, wide panning] Nici pietrele nu ştiu să mai crească-mpreună. Nici vechile vămi, răni pe vecia ce ne ţine departe, uitate-n-tr-o carte, [Verse 1 - Subtle Rhythmic Flow] [Dynamic rap-rock hybrid enters, dark low-end bass], nici rădăcini pe sub arborii fraţi nici minerale nemoarte strigându-ne din acte, identitate departe-aruncată în zaruri pe mesele pline în maluri străine deşarte istorii fictive pe care scribul istoriei ştie să le transcrie ştie ce să rămâie ca o râie nepoţilor pierduţilor. [Dramatic Pause - Total Silence] [Music completely cuts out, deep breath] NU! [Pre-Chorus - Explosive Massive Orchestration] [Full symphonic crescendo, roaring wall of sound, heavy layered strings] Nici pietrele nu mai cresc laolaltă! [Solo melancholic cello, wide panning] Nici pietrele nu ştiu să mai crească-mpreună. Nici vechile vămi, răni pe veci a ce ne ţine departe, uitate-n-tr-o carte, [Verse 1 - Subtle Rhythmic Flow] [Dynamic rap-rock hybrid enters, dark low-end bass], nici rădăcini pe sub arborii fraţi nici minerale nemoarte strigându-ne din acte, identitate departe-aruncată în zaruri pe mesele pline în maluri străine deşarte istorii fictive pe care scribul istoriei ştie să le transcrie ştie ce să rămâie ca o râie nepoţilor pierduţilor. [Dramatic Pause - Total Silence] [Music completely cuts out, deep breath] NU! [Pre-Chorus - Explosive Massive Orchestration] [Full symphonic crescendo, roaring wall of sound, heavy layered strings] Nici pietrele nu mai cresc laolaltă! [Instrumental interlude - electrical guitar solo like crying out to be heard, ending in sophisticated drums solo, preparing for the dark symphonic hip-hop that follows] [Chorus - Dark symphonic hip-hop] Zăluzilor NU! [Pre-Chorus - Explosive Massive Orchestration] [Full symphonic crescendo, roaring wall of sound, heavy layered strings] Nici pietrele nu mai cresc laolaltă! [Instrumental interlude - electrical guitar solo like crying out to be heard, ending in sophisticated drums solo, preparing for the dark symphonic hip-hop that follows] [Chorus - Dark symphonic hip-hop, audience sings along] Zăluzilor orbiţi de mândrie, dresaţilor, încălecaţilor, hipnotizaţilor de luna plină credeţi c-o ştire fabricată sens învelit într-o vată de zahăr, o să vă ţină aproape? [Verse 2 - Gritty Electronic Beat] [Tension building, dark synth chords] Urzeli, scormoneli, bârfe şi zloată se poartă din poartă în poartă cu mare plăcere, pe mici şi pe bere, pe orice alcool putrezit în orice nămol de doftoricit lumea din care voi nu sunteţi parte, o, nu, degete răsfirate, pumnate arată mereu altă parte. [Bridge - Changing Tempo, Rhythmic Spoken Word] [Drums stop, tense staccato violins] Voi nu, voi nu sunteţi la fel, voi alt fel de naţie aveţi dreptate, da, o naţiune caragialescă [Dramatic pause, full silence:] [Sarcastic spoken aside - Whispered] Să-l scoată cineva pe Caragiale din istorie! [Pre-Climax - Orchestral Build-up] [Accelerating tempo, rising brass, heavy cinematic percussion] poate seacă veşnica pomenire, poate se-neacă modelele clandestine strecurate cu personalitate în personalitatea da, intenţionat repetată buclată, învârtită să nu care cumva să fie uitată [Grand Climax - Maximum Epic Scale] [Full orchestra explosion, massive choir backing, furious lead vocals] marţafoi, mahalale, bez me ti-ci şi domnişoare fardate cu vitriol pe burţi de bonton titrate louis vuitton dramate-n emisiuni licenţiate importate, tot răul ce l-aţi putut aduce pe sticle, în case prostire de mase educate-n trădare cât să vă umple vouă buzunare, nici vorbă de cultură o agri cultură la modă, eco şi fancy, voi nu vă mai găsiţi loc în rânza şi brânza şi capra în varza dacului... v-ascundeţi în nume. [Outro - Definitive Manifesto Drop] [Music abruptly stops, echoing vocal] Ce mai, sunteţi daţi dracului! [Music abruptly stops, echoing vocal] Ce mai, sunteţi daţi dracului! [STOP! Sudden SILENCE] [INSTRUMENTAL - SHORT DULCIMER INTERVENTION] [End] English translation: Machinations (Urzeli) Not even the stones know how to grow together anymore. Nor the old customs checkpoints, (eternal wounds that keep us worlds apart) forgotten inside a book, nor the roots beneath the brotherly trees, nor the undead minerals screaming at us from official papers, identity cast far away like dice on crowded tables upon foreign shores; barren, fictitious histories that the scribe of history knows exactly how to rewrite, knowing what must remain— like a scab, like a plague— for the grandchildren, for the lost ones. NO not even the stones grow together anymore! You madmen, blinded by pride, you house-trained, saddled, moon-hypnotized fools, do you really think a fabricated headline, a meaning wrapped up in cotton candy, is going to keep you close? Intrigues, prying, gossip, and sleet are carried from door to door with great pleasure, over sausages and beer, over any rotten alcohol in any mud pit meant to cure a world that you are not even a part of, oh, no, splayed fingers, clenched fists constantly pointing somewhere else. Not you, you are not the same, you belong to a different kind of nation, you are right, yes, a Caragialesque nation— (will someone please erase Caragiale from history!) maybe the eternal memory will dry up, maybe the underground models will choke, the ones smuggled with "personality" into a personality, yes, intentionally repeated, looped, twisted around so it never, by any chance, gets forgotten. Bounders, slums, lunatics, and young ladies wearing vitriol as makeup on pretentious, high-society bellies, highly credentialed, Louis Vuitton, making a drama out of franchised TV shows, imported, all the evil you could possibly bring on screens, into homes, the brainwashing of the masses educated in betrayal just enough to line your pockets, no mention of culture— just a trendy agri-culture, eco and fancy, you can no longer find your place in the dacian’s stomach, his cheese, his goat, his cabbage— you hide behind names. What can I say, you are truly damned!