(Introducere) Te-am cules din ploaia care înflorea în zori, Ca pe un crin născut din cântecul de nori. Mi-ai aprins în suflet stele fără nume, Și-ai devenit răsăritul întregii mele lumi. (Strofa I) Ești focul ce-mi îmbracă fiecare clipă, Respirația ce-mi dă aripi când mă strigă. Îți port ecoul ca pe-o sfântă sărbătoare, Iar inima îți bate numele în zare. (Pre-refren) Nu vreau nici cerul dacă nu-l privim împreună, Nici marea dacă valul nu ne încunună. În palma ta îmi las destinul să înflorească, Iar dorul meu doar lângă tine să crească. (Refren) Ești jurământul scris cu stele peste mine, Te port în sânge, în lumină și-n suspine. Iubirea mea te cheamă cu o sete nesfârșită, Ca o flacără ce nu va fi nicicând oprită. (Strofa II) Sunt iedera ce urcă blând pe zidul inimii tale, Sunt luna care-ți mângâie tăcerile astrale. Din toate visele, doar tu mi-ai fost izvor, Și-mi crești în suflet ca un nesfârșit fior. (Pre-refren) Când lumea tace, doar privirea ta mă cântă, Din orice noapte faci o dimineață sfântă. Îți dăruiesc tot ce sunt și tot ce voi mai fi, Căci fără tine n-aș putea iubi, nici trăi. (Refren) Ești jurământul scris cu stele peste mine, Te port în sânge, în lumină și-n suspine. Iubirea mea te cheamă cu o sete nesfârșită, Ca o flacără ce nu va fi nicicând oprită. (Outro) Iar dacă timpul va încerca să ne despartă, Îi voi răspunde cu iubirea mea curată. Cât va respira în piept această inimă vie, Tu vei rămâne cea mai frumoasă poezie.
