CD 12 — RUGĂCIUNE PENTRU 1 DECEMBRIE — ADRIAN PĂUNESCU

[Instrumental Intro — 22 seconds, solemn acoustic piano, lyrical solo cello and distant clean electric guitar] [Verse 1 — Mature deep male baritone, intimate, prayerful, fully sung] Ne iartă, Doamne, ura şi gâlceava de care suntem zilnic vinovaţi, dar către Tine tulnicul suna-va, să-ntorci privirea Ta către Carpaţi. [Verse 2 — Warm, restrained, spacious melodic phrasing] Prea mult abandonaţi acestei toamne, nu mai avem în vatra casei foc, mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne, răbdare şi iertare şi noroc. [Instrumental Fill — Gentle cello response] [Verse 3 — Deepening sadness, restrained live-band entrance] Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri şi aşteptăm o pâine din import, când bietul om s-a prăbuşit sub preţuri şi sufletul în el e-aproape mort. [Verse 4 — Increasing tension, expressive baritone] Ne-am despărţit în triburi şi în secte, în cluburi, în partide şi în găşti, iubirile directe sunt suspecte. Doreşti succes? Învaţă să urăşti. [Instrumental Solo I — 26 seconds, exceptional melodic electric blues guitar, aching sustained bends, expressive phrasing] [Verse 5 — Controlled moral intensity, never shouted] Duşmanii nu puteau să ne condamne, cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău, de ce să mai venim la Alba, Doamne, când e negustorit şi duhul Tău? [Verse 6 — Gentle harmonic lift, renewed historical memory] Şi, totuşi, Alba-Iulia există, şi, totuşi, cineva i-a dat un rost, şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă, si Dumnezeu tot ocupat a fost. [Instrumental Interlude — 12 seconds, piano and expressive cello] [Verse 7 — Dignified, melodic, gradual orchestral expansion] Cu grohotiş pe tălpi şi bruma-n gene, să-nvingi un vechi şi tragic handicap, şi, în onoarea Albei Apusene, să-ţi scoţi căciula dacică din cap. [Verse 8 — Deep emotion, restrained intensity] Se aude Basarabia cum plânge de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci, şi-n clopote e treaz acelaşi sânge, şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci. [Verse 9 — Intimate, mournful, piano and cello foreground] Şi nu-i Emilian la catedrală, uzurpatorii lui lucrează calmi, nici umbrele din somn nu se mai scoală, nici nu mai cântă doctor Iacob psalmi. [Instrumental Solo II — 24 seconds, lyrical cello-led chamber-orchestral passage, clean guitar answers] [Verse 10 — One controlled emotional crest, melodic and heartfelt] Şi ne e dor de-o sfântă sărbătoare, în care toţi să ne-adunăm aici, şi ne e dor de România Mare şi am rămas îngrozitor de mici. [Instrumental Retreat — Full band fades, piano remains] [Final Verse — Intimate prayer, warm male baritone, unhurried] Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa, mai dă-ne harul unui gest postum, mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba şi să mai încercăm măcar acum. [Instrumental Outro — 25 seconds, lyrical electric guitar and cello, peaceful piano resolution, natural silence] [End]