
[Intro – Instrumental] Pian acustic solo, cald și romantic, temă originală de 4–6 măsuri. Viola intră cu o frază melodică, violoncelul răspunde pe ultimele două măsuri. Harpă acustică discretă, cu note și arpegii fine. Tensiune romantică în creștere. [Intro – Solist masculin] Te-ai apropiat încet de mine, iar lumea parcă s-a oprit. Mai era doar un pas între noi, dar niciunul dintre noi nu l-a făcut. [Viola răspunde melodic] Și poate că din acel moment a început povestea acestui sărut. [Pauză scurtă] [Vers 1 – Solist masculin] Mi-am făcut un plan pentru tine. [Viola răspunde melodic] Nu unul pe hârtie, ci unul pe care îl refăceam în minte de fiecare dată când te vedeam. [Pianul răspunde] Unde să stau. [Harpa răspunde] Cât să mă apropii. [Viola răspunde] Când să mă opresc. [Pianul răspunde] Când să-mi fac curaj. [Violoncelul răspunde] Am schimbat de zeci de ori ordinea pașilor, ca un arhitect care nu e mulțumit de prima schiță. [Viola contramelodie] Dar tu aveai propriul proiect și nu știai nimic despre proiectul meu. [Pian + violoncel răspund] Uneori veneai mai aproape decât prevăzusem. [Viola ascendentă] Alteori plecai exact când credeam că venise momentul. [Violoncel descendent] Și toate calculele mele se prăbușeau într-o secundă. [Instrumentele se retrag] [Pre-refren – Creștere] Am început să înțeleg că nu pot proiecta un sărut în care doar eu aleg momentul. [Pian între fraze; violoncelul urcă] Trebuie să exiști și tu în arhitectura acestui sărut. [Viola răspunde] Așa că am refăcut planul. N-am mai calculat distanța. [Pian discret] N-am mai ales momentul. [Harpa răspunde] N-am mai pregătit replica. [Violoncelul răspunde] Am așteptat. [Toate instrumentele lasă spațiu] [Refren – Full Ensemble] Am desenat arhitectura unui sărut, [Pian + violoncel răspund] am măsurat distanța dintre noi, [Viola răspunde] am pregătit momentul de început, [Harpa urcă] dar tu mi-ai schimbat planul. [Ansamblul răspunde cu motivul principal] Am desenat arhitectura unui sărut, [Violoncelul preia motivul] cu fiecare pas pe care l-am gândit, [Viola răspunde] dar cel mai frumos lucru pe care l-am făcut a fost să uit tot ce-am pregătit. [Pian + violoncel continuă] Arhitectura unui sărut, [Ansamblul susține hook-ul] un plan pe care dragostea l-a refăcut. [Viola + violoncel] Și n-a ieșit cum mi-am imaginat, [Instrumentele coboară] dar exact așa trebuia să se fi întâmplat. [Ansamblu complet] [Interludiu] Pianul expune motivul refrenului. Harpa răspunde, viola preia tema, violoncelul o dezvoltă. Fără voce. [Vers 2 – Solist masculin] Și într-o seară, când nici măcar nu mai eram pregătit, tu te-ai apropiat. [Pian răspunde] N-ai spus nimic despre moment. Nici eu n-am spus. [Viola răspunde] Pentru prima dată, nu mai aveam nevoie să-mi amintesc planul. [Violoncel răspunde] Toate variantele pe care le repetasem în mintea mea nu mai aveau nicio importanță. [Harpa + viola contramelodie] Pentru că erai acolo, mai aproape decât prevăzusem vreodată. [Pianul reia motivul] Și, pentru prima dată, nu eu am ales distanța. Ai ales-o tu. [Instrumentele se opresc; violoncelul răspunde] [Pre-refren – Mai intens] Atunci am înțeles că un plan poate fi perfect și totuși să nu fie ceea ce trebuie. [Viola + violoncel în contrapunct] Uneori trebuie să lași loc pentru ceea ce nu poți prevedea. [Pian + harpă; ansamblul intră treptat] [Refren – Full Ensemble] Am desenat arhitectura unui sărut, am măsurat distanța dintre noi, am pregătit momentul de început, dar tu mi-ai schimbat planul. Am desenat arhitectura unui sărut, cu fiecare pas pe care l-am gândit, dar cel mai frumos lucru pe care l-am făcut a fost să uit tot ce-am pregătit. Arhitectura unui sărut, un plan pe care dragostea l-a refăcut. Și n-a ieșit cum mi-am imaginat, dar exact așa trebuia să se fi întâmplat. [Bridge – Breakdown] [Pian solo + violoncel discret] Poate că am greșit din prima când am crezut că trebuie să știu unde începe un sărut, unde se termină și cine face primul pas. [Viola răspunde] Am vrut să-i cunosc forma înainte să-l trăiesc. Dar tu mi-ai arătat că unele lucruri nu se proiectează. [Toate instrumentele se retrag] Se întâmplă atunci când doi oameni ajung în același loc în același timp. [Pauză scurtă] [Refren final – Climax] Am desenat arhitectura unui sărut, [Pian + violoncel] am măsurat distanța dintre noi, [Viola răspunde] am pregătit momentul de început, [Harpa răspunde] dar tu mi-ai schimbat planul. [Ansamblul răspunde puternic] Am desenat arhitectura unui sărut, cu fiecare pas pe care l-am gândit, dar cel mai frumos lucru pe care l-am făcut a fost să uit tot ce-am pregătit. Arhitectura unui sărut, un plan pe care dragostea l-a refăcut. Și n-a ieșit cum mi-am imaginat, dar exact așa trebuia să se fi întâmplat. [Outro – Instrumental] Vocea cântă clar și masculin: „Arhitectura unui sărut...” Pianul preia motivul. Harpa răspunde, viola continuă, iar violoncelul încheie cu o frază caldă și lungă. Ultimul acord rămâne aerisit.

