LIVE 03 ȚARA NETERMINATĂ — Epic Forward Pulse Remix

+ Show full styles

[Intro — dark cinematic, low cello drone, sparse piano, distant metallic construction hits]

[Verse 1 — low female contralto, intimate, grave and haunting]
Am moștenit o casă începută,
Cu temelii ce-au rezistat prin ploi;
Iar aripa rămasă încă mută
Păstra un plan neterminat de noi.

[Verse 2 — female voice gains intensity, fragmented pulse begins]
Trăim cu toții într-o casă mare,
Cu ziduri ridicate rând pe rând;
Prin unele ferestre curge soare,
Prin altele pătrunde numai vânt.

[Pre-Chorus — rising strings and deep toms, fragments begin to align]
Planul trecea mereu din mână-n mână,
Și orice zid primea un alt rost;
Ce trebuia să ne țină împreună
Rămâne doar un vis fără-adăpost.

[Chorus — powerful dramatic female lead, full orchestra, distant mixed choir]
O țară neterminată nu-i pierdută,
Cât timp în oameni încă arde-un foc;
Cât timp mai este-o mână pricepută
Să-așeze trainic piatra-n al ei loc.

[Short Instrumental — cello and electric guitar, uneasy fragmented rhythm]

[Verse 3 — female lead with low male shadow harmony]
Sunt oameni care știu să construiască,
Dar și acum ei zidesc separat;
Iar mâinile nu-ajung să se unească
Să ducă până la capăt ce-au creat.

[Breakdown — orchestra withdraws, soft young voice and minimal piano]
Copilul s-a oprit lângă-un zid tăcut,
M-a privit drept, cu ochii întrebând:
„Cine termină ce-ați început?”
Iar eu am stat cu ochii în pământ.

[Chorus — female lead, orchestra returns with restrained force]
O țară neterminată nu-i pierdută,
Cât timp în oameni încă arde-un foc;
Cât timp mai este-o mână pricepută
Să-așeze trainic piatra-n al ei loc.

[Bridge Part I — intimate male baritone, piano and cello]
Atunci am ridicat privirea iar,
Și-am înțeles ce trebuia rostit:
Nu vine timpul singur, ca un dar,
Să ducă drumul nostru la sfârșit.

[Bridge Part II — female voice joins, orchestra progressively unifies]
Răspunsul crește-n mâinile unite,
În tot ce ducem până la sfârșit;
În pietrele la locul lor zidite,
În planul care trebuie împlinit.

[Final Chorus — female lead at full power, full orchestra and mixed choir, epic but not triumphant]
O țară neterminată nu-i pierdută,
Cât timp în oameni încă arde-un foc;
Cât timp mai este-o mână pricepută
Să-așeze trainic piatra-n al ei loc.

[Choir Reprise — instruments gradually fragment]
Țara neterminată...
Nu este pierdută...

[Outro — orchestra stops, soft young voice]
Cine o termină?

[Male and female voices — intimate, almost whispered]
Noi.

[End — unresolved suspended chord splitting into light and shadow]

2519/7500

[Intro — dark cinematic, low cello drone, sparse piano, distant metallic construction hits] [Verse 1 — low female contralto, intimate, grave and haunting] Am moștenit o casă începută, Cu temelii ce-au rezistat prin ploi; Iar aripa rămasă încă mută Păstra un plan neterminat de noi. [Verse 2 — female voice gains intensity, fragmented pulse begins] Trăim cu toții într-o casă mare, Cu ziduri ridicate rând pe rând; Prin unele ferestre curge soare, Prin altele pătrunde numai vânt. [Pre-Chorus — rising strings and deep toms, fragments begin to align] Planul trecea mereu din mână-n mână, Și orice zid primea un alt rost; Ce trebuia să ne țină împreună Rămâne doar un vis fără-adăpost. [Chorus — powerful dramatic female lead, full orchestra, distant mixed choir] O țară neterminată nu-i pierdută, Cât timp în oameni încă arde-un foc; Cât timp mai este-o mână pricepută Să-așeze trainic piatra-n al ei loc. [Short Instrumental — cello and electric guitar, uneasy fragmented rhythm] [Verse 3 — female lead with low male shadow harmony] Sunt oameni care știu să construiască, Dar și acum ei zidesc separat; Iar mâinile nu-ajung să se unească Să ducă până la capăt ce-au creat. [Breakdown — orchestra withdraws, soft young voice and minimal piano] Copilul s-a oprit lângă-un zid tăcut, M-a privit drept, cu ochii întrebând: „Cine termină ce-ați început?” Iar eu am stat cu ochii în pământ. [Chorus — female lead, orchestra returns with restrained force] O țară neterminată nu-i pierdută, Cât timp în oameni încă arde-un foc; Cât timp mai este-o mână pricepută Să-așeze trainic piatra-n al ei loc. [Bridge Part I — intimate male baritone, piano and cello] Atunci am ridicat privirea iar, Și-am înțeles ce trebuia rostit: Nu vine timpul singur, ca un dar, Să ducă drumul nostru la sfârșit. [Bridge Part II — female voice joins, orchestra progressively unifies] Răspunsul crește-n mâinile unite, În tot ce ducem până la sfârșit; În pietrele la locul lor zidite, În planul care trebuie împlinit. [Final Chorus — female lead at full power, full orchestra and mixed choir, epic but not triumphant] O țară neterminată nu-i pierdută, Cât timp în oameni încă arde-un foc; Cât timp mai este-o mână pricepută Să-așeze trainic piatra-n al ei loc. [Choir Reprise — instruments gradually fragment] Țara neterminată... Nu este pierdută... [Outro — orchestra stops, soft young voice] Cine o termină? [Male and female voices — intimate, almost whispered] Noi. [End — unresolved suspended chord splitting into light and shadow]

0/500