Song Cover Image

🇷🇴 Stuful de liliac - Macedonski

[Verse] Era o zi senină ca fruntea de fecioară Ce neturburată de-ai patimelor nori, O zi în care şoapte de îngeri se coboară Şi vin pe-o adiere să cânte printre flori. [Chorus] Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac, Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă, Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. [Verse] Plăpândele lui ramuri abia înmugurite, Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit, Nainte de-a-şi da rodul mereu învineţite Când ea veni să şeadă sub stuful oropsit. [Chorus] Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac, Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă, Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac. [Verse] Atunci acele ramuri deodată înfloriră Ş-o ploaie azurie vărsată peste noi... O! Doamne, acele clipe ce repede pieiră... Uscat e liliacul şi nu mai suntem noi. [Chorus] Subţiri ca o dantelă urcau mereu din apă Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac, Şi prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă, Gemea muşcat de vânturi un stuf de liliac.