[Sung entirely in Romanian. Natural Romanian pronunciation; all narrative lines sung, never spoken.] Elvira, în ochii tăi încape cerul pe care l-am tăgăduit; dacă Dumnezeu lângă tine m-a lăsat, cine va pune iubirii sfârșit? Dă-mi mâna ta și nu te teme, cuvântul meu e de oțel; întâi voi fi soțul tău, și-apoi… tot ce vei vrea. Turnurile din Salamanca vor fi martori la cununie; chiar și noaptea cea mai neagră va fi albă și curată. Spune-mi că-i adevăr și voi crede; spune-mi că-i al meu aerul ce-l respiri. Nu-i în pieptul meu loc să se deschidă decât vocii tale, Félix, când mă privești. Dă-mi mâna ta și nu te teme, cuvântul meu e de oțel; întâi voi fi soțul tău, și-apoi… tot ce vei vrea. De pe buzele amantului fățarnic curge mierea amăgirii sale. Elvira bea și încă se încrede, fără să vadă umbra ce-o așteaptă. Turnurile din Salamanca vor fi martori la cununie; chiar și noaptea cea mai neagră va fi albă și curată. Spune-mi că-i adevăr! Spune-mi că-i adevăr! Cuvântul meu e de oțel… De oțel… De oțel…
