LIVE 07 COPII NASCUTI DEPARTE - doina ethno rock

[Intro — the mechanical pulse from Track 06 slowly becomes an organic heartbeat; a soft video-call tone; intimate piano] [Verse 1 — intimate mature female alto] Pe ecran te văd crescând în altă lume, Îmi spui „bunico” rar și mă privești; Îți spun de-un sat, de-o casă și de-un nume Pe care îl rostești, dar nu-l trăiești. [Verse 2 — warm vulnerable male baritone enters] Aici ți-am dăruit copilăria, Cu școli mai bune și un drum deschis; Dar port cu mine zilnic România, Ca pe o casă ce-a rămas în vis. [Pre-Chorus 1 — female voice, strings begin to rise] Și mă întreb, când ecranul se închide, Cât din poveste va rămâne-n tine; Când depărtarea între noi se întinde, Ce drum mai poate duce către mine? [Chorus — female lead, male voice joins progressively; wide cinematic lift] Să nu rămână țara o poveste, Spusă copiilor născuți departe; Să fie locul care îi primește Și drumul viu ce nu îi mai desparte. Nu le cerem să se întoarcă mâine, Nici să renunțe la ce-au construit; Le datorăm o țară care ține Deschis un drum spre tot ce au iubit. [Instrumental Interlude — heartbeat, piano and a brief lyrical violin answer] [Verse 3 — female lead, warmer arrangement] Tu crești acum vorbind o altă limbă, Și românește începi să povestești; Dar glasul ei ceva în tine schimbă, Și două lumi în suflet le unești. [Verse 4 — soft youthful voice, intimate spoken-sung English; piano and heartbeat only] Grandma, tell me once again About the house, the road, the rain; I know its name, I know your song, Is this a place where I belong? [Short Silence — one heartbeat] [Pre-Chorus 2 — male and female voices answer gently, then rise together] Nu trebuie să alegi între hotare, Nici să renunți la lumea ce o iubești; Vom construi o țară în care Să poți trăi atunci când îți dorești. [Chorus — both adult voices; fuller band and restrained family-like harmonies] Să nu rămână țara o poveste, Spusă copiilor născuți departe; Să fie locul care îi primește Și drumul viu ce nu îi mai desparte. Nu le cerem să se întoarcă mâine, Nici să renunțe la ce-au construit; Le datorăm o țară care ține Deschis un drum spre tot ce au iubit. [Signature Instrumental — 45–60 second melodic dialogue between lyrical violin and electric guitar; they begin separately and merge into the same theme; no shredding] [Bridge — half-time; female and male voices alternate; heartbeat grows beneath low strings] [Female] Nu omul care pleacă e o rană, Ci golul din familii, plin de dor; [Male] Cu fiecare om plecat, o țară Își pierde câte-un drum spre viitor. [Both — progressively stronger] Întoarcerea nu se cere, se clădește Prin muncă dreaptă, școală și respect; O țară își ține oamenii când crește Încrederea că drumul ei e drept. [Final Chorus — epic female lead, male baritone and restrained mixed family harmonies; full band and orchestra, emotional rather than triumphalist] Să nu rămână țara o poveste, Spusă copiilor născuți departe; Să fie locul care îi primește Și drumul viu ce nu îi mai desparte. Nu le cerem să se întoarcă mâine, Nici să renunțe la ce-au construit; Le datorăm o țară care ține Deschis un drum spre tot ce au iubit. [Music falls away suddenly — piano and heartbeat only] [Final Child Reprise — the youthful voice returns softly in Romanian] Bunico... mai spune-mi despre acasă. Vreau să-mi cunosc locul, nu doar numele. [Outro — one final piano note; two heartbeats; silence]